Ce broaşte şi ce plopi mai avem prin Bacău? Dorin Chirilescu şi scrisoarea Uniunii Europene.

Activistul civic Dorin Chirilescu a făcut o analiză foarte interesantă a ”scrisorii buclucaşe” primită de la Uniunea Europeană. O alta analiză interesantă a blogerului, una ce e făcută în baza celui mai nostim subiect al momentului: broaştele şi plopii ce blochează Centura. Nu analiza ci problema menţionată în scrisoare. Asta ca să începem într-o notă amuzantă.

Chirilescu a tradus cele 5 pagini ale scrisorii şi a încercat să tragă nişte concluzii pertinente, concluzii peste care merită să vă aplecaţi ochii.

Redăm mai întâi traducerea făcută de Dorin Chirilescu:

Decizia de încadrare nu se bazează pe obiective de conservare specifice siturilor Natura 2000

România nu a stabilit încă obiective de conservare specifice siturilor Natura 2000 de pe traseul centurii ocolitoare, identificate în declarația emisă de Agenția de Protecție a Mediului Bacău în data de 7 noiembrie 2019 – ROSCI0435 Şiretul Mijlociu, ROSPA0138 Piatra Șoimului – Scorțeni – Gârleni și ROSPA0063 – Lacurile de Acumulare Buhuși – Bacău – Berești.

Declarația respectivă indică faptul că proiectul nu va avea un impact semnificativ aspura celor trei situri Natura 2000 și astfel nu sunt necesare măsuri specific conform cerințelor articolului 6(3) din Directiva Habitate.

Pentru cele două situri, ROSCI0435 Siretul Mijlociu și ROSPA0138 Piatra Șoimului-Scorțeni-Gârleni nu a fost stabilit niciun obiectiv de conservare, contrar obligațiilor indicate de Articolul 6(1) din Directiva Habitate.

Pentru ROSPA0063 Lacurile de Acumulare Buhuși-Bacău-Berești, planul de management identifică “întreținerea stării favorabile de conservare a speciilor de păsări de interes comunitarli caracteristice habitatului” ca fiind un obiectiv general.

Este necesar că România să stabilească obiective concrete de conservare a siturilor Natura 2000 care ar putea fi afectate de construcția centurii ocolitoare, luând în considerare nota Comisiei privind obiectivele de conservare a acestor tipuri de situri. După stabilirea acestor obiective, autoritățile române vor trebui să revizuiască decizia de încadrare și declarația privind siturile Natura 2000 considerând acele obiective formulate. Dacă decizia va indica un impact major, autoritățile vor trebui să ia măsurile specific de conservare.

Decizia de încadrare emisă de autorități nu conține suficiente dovezi

În afară de lipsa obiectivelor specifice conservării siturilor, mai există o problemă legată de decizia de încadrare și declarația emisă de APM, în sensul că acestea nu conțin nicio dovadă precum că nu va exista un impact asupra celor trei situri Natura 2000.

Aici mi se pare interesantă afirmația:

“Evaluarea impactului pe care realizarea centurii ocolitoare l-ar putea avea asupra acestor situri este extrem de limitată (o jumătate de pagină de expuneri) și nu este furnizat niciun motiv care ar sta la baza concluziei la care s-a ajuns” (că nu există un impact major asupra siturilor Natura 2000).

Spre exemplu, declarația emisă de APM confirmă că reproducerea, creșterea, hrănirea sau zonele de amenajare pentru păsări, mamifere, reptile sau pești protejate în aceste situri nu vor fi afectate, însă sunt menționate doar 7 specii protejate de păsări din ROSCI0435 Şiretul Mijlociu, iar speciile din ROSPA0063 Lacurile de Acumulare Buhuși-Bacău-Berești și ROSPA0138 Piatra Șoimului-Scorțeni-Gârleni nu sunt deloc menționate că fiind luate în considerare.

Având în vedere că nu există un plan de management al sitului și nicio hartă a habitatului pentru sit,este neclar pe ce s-au bazat informațiile din declarație.

Considerând informațiile expuse, nu se poate exclude posibilitatea ca proiectul de realizare a centurii ocolitoare să nu aibă un impact și asupra acestor situri.

Comisia a evaluat și un document numit “memoriu de prezentare” care susține concluziile prezentate în decizia de încadrare, chiar dacă nu există o referire clară la acest memoriu în decizie.

Fără a cosidera obiectivele de conservare, memorandumul prezintă câteva dintre punctele de impact al proiectului de realizare a centurii asupra siturilor ROSPA0063 Lacurile de Acumulare Buhuși-Bacău-Berești și ROSCI0435 Şiretul Mijlociu.

Totuși e neclar cum au fost clasificate punctele de impact după următorul punctaj:

0 – fără impact

-1 sau -2 pentru impact negativ nesemnificativ

-3 impact negativ semnificativ

Lipsa de explicații privind absența impacturilor cumulate

Decizia de încadrare și declarația APM afirmă că proiectul nu va avea niciun efect cumulativ în legătură cu alte proiecte, fără a oferi suficiente informații pentru a susține această stare de fapt.

Memoriul prezentat menționează doar faptul că nu există alte proiecte cu impacturi cumulate cu excepția locațiilor de extracție a pietrișului în amonte, la o distanță de 7km depărtare și zonele de exploatare în aval supuse aprobării la o distanță de 24 de km.

  1. Execuția proiectului de realizare a centurii ocolitoare era deja începută

Comisia a notat că execuția proiectului de construire a centurii începuse deja la momentul înaintării documentelor menționate, ceea ce întărește ideea că nerespectând articolul 6(3) din Directiva Habitate, există îngrijorări cu privire la posibile deteriorări ale Siturilor Natura 2000 în speță ROSCI0435 Şiretul Mijlociu, ROSPA0063 Lacurile de Acumulare Buhuși-Bacău-Berești și ROSPA0138 Piatra Șoimului-Scorțeni-Gârleni.

  1. Localizarea proiectului

Proiectul include construirea unor parcări care nu sunt suficient argumentate în documentație. Parcarea este planificată a fi construită pe tronsonul de ocolire Sud-Vest la km 6+300 (în apropiere de intersecția cu DN11), și are finanțare eligibilă ca parte componentă a proiectului.

Nu se explică însă următoarele puncte:

Motivul amplasării parcării la capătul vestic al centurii (drum cu o bandă pe sens);
Nu sunt specificate informații precum costul de realizare, dimensiune și capacitatea parcării. Această informație trebuia furnizată odată cu justificarea includerii costurilor cu realizarea parcărilor în proiectul eligibil de finanțare europeană.
Au mai fost observate următoarele aspecte:

Cererea de aplicare acoperă o secțiune de 16km din drumul de conexiune dintre București și regiunea Moldovei. Până în acest moment, doar o secțiune de 55.5km adiacentă Bucureștiului a fost realizată (București – Ploiești) iar secțiunile rămase de executat sunt estimate în mod optimist a fi finalizate până în 2027(peste 350km). Totuși, acest proiect va funcționa ca centură ocolitoare a municipiului Bacău indiferent dacă vor exista progrese în cadrul celorlalte secțiuni menționate.

“Vă rugăm să ne furnizați informații cu privire la implementarea planificată a celorlalte secțiuni, cu indicarea costurilor estimate și surselor de finanțare”.

Planificarea proiectului privind inclusiv achizițiile

Nu au fost specificați indicatorii de progres, doar cei de ieșire. Secțiunea G.1.2. (progresul financiar) indică o aproximare a progresului financiar, cu costurile principale prevăzute pe intervalul 2021-2023. Se solicit informațiile legate de indicatorii de progress în realizarea construcției proiectului.

Costurile cu operarea și întreținerea proiectului

Costurile de operare și întreținere estimate sunt de 25.000 de euro per km pe an pentru drum în regim de autostradă (2 benzi pe sens) și de 12.500 de euro per km pe an pentru drumurile naționale cu o bandă pe sens. Pentru sezonul de iarnă, costurile de întreținere per km pe an sunt de 5.000 de euro pentru drumuri cu o bandă pe sens și de 10.000 de euro pentru drum în regim de autostradă.

Aceste estimări sunt diferite de alte proiecte similare din România înaintate spre finanțare către Comisia Europeană (Sibiu-Pitești Proiect faza 1) presupune un cost de operare și întreținere per km de 79.600 de euro pentru drum în regim de autostradă și costurile pe timp de iarnă sunt estimate la 42.500 de euro per km.

Costurile estimate de operare și întreținere a centurii ocolitoare a municipiului Bacău conform standardelor atât europene cât și românești, sunt subevaluate.

Pentru a se asigura un management de proiect eficient, toate aceste informații trebuie furnizate și explicate.

Termenul de adoptare a proiectelor mari prevăzut în Articolul 102(2) din Regulamentul European 1303/2013 ce stă la baza aplicației sus-menționate este astfel întrerupt până la primirea clarificărilor necesare într-un termen de două luni de zile de la recepționarea acestei scrisori.

În cazul lipsei unui răspuns sau în eventualitatea în care clarificările furnizate nu vor fi suficiente, Comisia poate adopta decizia de a refuza finanțarea din fonduri europene pentru acest proiect.

Aşadar, înţelegem că riscăm să pierdem niscaiva finanţare europeană pentru Centura Bacaului şi asta pentru că nu ne pricepem la treburile pentru care suntem puşi în funcţie. Concluziile trase de Dorin Chirilescu sunt mai pertinente poate decât toată analiza articolului:

-Nu au existat analize amănunțite cu privire la conținutul acestei scrisori, despre care doar G4media.ro a relatat în spațiul public, fapt ce îmi întărește suspiciunea că ori nu ne descurcăm să lecturăm un document oficial în limba engleză, ori nu ne interesează prea mult, pentru că subiectul poate fi oricum folosit pentru atacuri politice din orice direcție, fie ea putere sau opoziție.

-Sunt surprins de articolele din media care redau un interviu cu domnul Prefect al județului Bacău care dă asigurări că proiectul de execuție continuă fără impedimente. Sigur, el poate continua, dar finanțarea europeană a primit un mare semn de întrebare odată cu documentul trimis de către Comisia Europeană.

-Comisia Europeană ne spune că Agenția de Protecție a Mediului Bacău a emis un document prin care se specifică faptul că nu există impact negativ asupra siturilor Natura 2000 deși nu există obiective de conservare formulate așa cum prevede Directiva europeană Habitate, ceea ce ne ridică un semn de întrebare în legătură cu cunoașterea și înțelegerea legislației europene de către personalul administrativ implicat.

-Nu broaștele sau plopii sunt de vină, ci instituțiile noastre care nu cunosc legislația europeană și nu pot elabora corect o cerere de finanțare, respectând nişte reguli clare.

Noi romanii n-am înţeles până acum ca banii nerambursabili de la Uniunea Europeană vin în urma unor reguli clare şi cât se poate de stricte şi nu ne putem bălăcări cu legislaţia precum partidele prin Parlament. Autorul articolului are o sugestie foarte interesantă pentru noi, cetăţenii care dorim normalitate şi anume, trimiterea unui email spre responsabilul ”problemei” apărute, domnul director general din Ministerul Fondurilor Europene, mail în care să îl întrebăm dacă a pregătit deja răspunsul pentru Comisia Europeană pentru a evita anularea finanțării europene.

Puteţi face asta aici: cristian.maristeanu@fonduri-ue.ro

Please follow and like us: