George Cojocărescu atacă Cetatea Târgoviştei cu romanţa creaţie proprie.

Festivalul naţional, “Crizantema de Aur” ce se desfăşoară zilele acestea la Târgovişte, îl are la secţiunea “Creaţie” ca şi concurent, pe artistul băcăuan, George Cojocărescu, ce a urcat deja pe scena concursului şi unde a interpretat o romanţă compoziţie proprie (muzica şi text) şi despre care George mi-a vorbit de ceva timp. Se mândrea cu participarea şi compoziţia proprie încă din vară când ne întâlnisem cu alte scopuri.

În afara talentului recunoscut de băcăuani şi anume, prezentator, cântăreţ şi realizator de emisiuni, indiferent de ordinea în care o scriem, George Cojocărescu are şi talentul de a scrie melodii. Şi nu orice melodii ci unele în care pune picături din sufletul mare pe care îl are. Melodii ce conţin drama şi bucuria poporului român deopotrivă. E şi cazul melodiei cu care a concurat la festivalul de la Târgovişte, “Străini în ţara noastră”, un text ce din păcate e actual. Asta declară şi artistul într-o postare pe facebook:

Aceasta este romanța pe care am prezentat-o la secțiunea CREAȚIE, în cadrul Festivalului Național CRIZANTEMA DE AUR. Dincolo de partea artistică și satisfacția calificării în finala acestui mare eveniment cultural, rămâne regretul că TEXTUL, parte a sufletului meu, este și va fi pentru multă vreme… ACTUAL.

Un băcăuan popular ce depăşeşte graniţele judeţului şi chiar ale ţării, un băcăuan ce se zbate să ducă mai departe valorile existente pe meleagurile noastre, George, deşi mi-a spus că are emoţii mari urcând pe scenă, a dovedit că e artistul ce se simte pe scenă mai ceva ca acasă. Fără emoţii şi oferind tot ce poate, a interpretat piesa compoziţie proprie şi recunosc că romanţele pot fi un punct forte pentru el.

Să-l ascultăm şi să-l felicităm pentru prezenţa în finala evenimentului de la Târgovişte:

STRĂINI ÎN ȚARA NOASTRĂ

muzică și text George Cojocărescu

Noi ne-am născut pe-acest pământ,
Aici e-al nostru legământ.
Din ce-a fost ieri și ce e azi,
Din bucurie și necaz…
Aici, unde-s ai noștri morți,
Ne plâng părinții pe la porți.
Ne pleacă pruncii-n alte țări,
Privesc părinții-n patru zări
Ș-așteaptă vești de la copii…
Copilul meu, de ce nu vii?

Azi, stau părinți la porți, plângând
Și strigă morții din pământ,
Se răscolesc din morți străbuni
C-aici nu-i loc pentru români,
Suntem pribegi prin alte țări
Și-n țară, suntem nicăieri.
Veniți acasă dragi copii,
Aici e locul de-a iubi!
Strămoșii noștri n-ar lupta
Să fii străin, în țara ta!