Obiectiv, Bacăul! Conacul Toader Buhuş, astăzi Muzeul de istorie al oraşului Buhuşi.

Conacul familiei Buhuş este o construcţie cu trăsături de arhitectura neoclasică atestat din anul 1800 ce a servit drept reşedinţă familiei boiereşti Buhuş .

Începând cu anul 1800, așezarea capătă treptat numele actual, fiind numită mai întâi Bodeștii lui Buhuș, Bodeștii Buhușoaiei, Buhușoaia, Buhuș. Toate aceste denumiri derivă de la numele familiei boierești Buhuș care stăpânea aceste locuri. În anul 1819 a fost declarat târg boieresc, iar din anul 1832 încep să apară primele ateliere meșteșugărești iar în anul 1930 a fost declarant oraş .

În anul 1823 domnitorul Ioniță S. Sturză a emis un act de întărire pentru boierul Teodor Buhuș pentru hotarul moșiei Bodești, o pătrime din satul Orbic de Jos și din satele apropiate: Mogoșești, Hârlicești, Siliștea. Cel mai vechi document ce se referă la actuala suburbie a orașului Buhuși-Bodești datează din anul 1438.

În sec.al- XV-lea şi secolul al-XVI-lea, pe harta lui Dimitrie Cantemir, apar așzările Bodești și Orbic. La începutul sec. al -XIX-lea, la 1803, stolnicul Nicolae Buhuș și stolniceasa Ileana Buhușoaia, stăpâneau satele Bodești și Buhuș, în actualul spațiu al “orașului de sus” unde erau: curtea boierească cu conacul (actualul muzeu al orașului), grajdurile, mahalaua de țigani robi, iar mai târziu, după anul 1812, biserica și școala de băieți.
În anul 1819 și 1823, într-un hrisov a boierului Toader Buhuș se făcea referire la apariția târgușorului, căci în aceste hrisoave se scrie “asemenea și 20 dugheni făcute cu a sa cheltuială să fie scutite de dări”.
Un alt document, din anul 1834, întărește acest fapt ca după moartea boierului , soţia acestuia Anica Buhuș a atras pe noii veniți “târgoveții”, cărora le-a făcut înlesniri.

Târgul Buhuș se dezvoltă spațial și numeric, devenind independent de satul Bodești. În dicționarul topografic de la anul 1872 apar două așezări, târgul Buhuș și Bodeștii Buhușoaiei. Locuitorii se ocupau cu creșterea vitelor, agricultura, comețul, negoțul cu cherestea, plutăritul.

Un important rol în dezvoltarea târgului Buhuș l-a avut instalarea în anul 1885 a fabricii de postav de către colonelul Eugeniu Alcaz, moștenitor al moșiei Buhuș, cât și punerea în circulație a căii ferate Bacău-Piatra Neamț.
După anul 1991 conacul devine muzeu în care expoziţia de istorie a fost reorganizata prin dezafectarea sălii de istorie contemporană şi îmbogăţirea colecţiilor cu utilaje tehnice care să ilustreze istoria industriei textile din Buhuşi: războaie de ţesut, meliţă, roţi de tors, cataloage cu mostre de stofa, costume naţionale.

Sursa: Turist prin Judetul Bacau/facebook