Obiectiv, Bacăul! Biserica de lemn cu hramul „Adormirea Maicii Domnului“ de la Mărăşti.

Vechi sat răzeşesc, Mărăştii sunt azi parte componentă a comunei Filipeni din judeţul Bacău. Localitatea este situată în nord-vestul judeţului, pe sub nesfârşitele spinări ale Colinelor Tutovei.

Pe valea Dunăvăţului, pe o veche vatră răzăşească, la Mărăşti, comuna Filipeni, vornicul Manolache Sturza- nepotul domnitorului Ion Sturza avea să pună pe meşterii lemnari ai acestor locuri să construiască din bârne în primul an din cel de-al nouăsprezecelea veac, o măreaţă şi frumoasă biserică de lemn.

Biserica de lemn cu hramul „Adormirea Maicii Domnului“ de la Mărăşti a fost construită la 1801, de vornicul Mihalache Sturdza, nepotul lui Ioan Sturdza, domnul Moldovei .
Despre moşia pe care a luat fiinţă vatra satului Mărăşti se spune că ar fi dăruită de Ştefan cel Mare vitejilor luptători care s-au distins în războaie şi care s-au așezat prin poienile codrilor seculari din aceste locuri. Pe versantul apusean al colinelor Godovanei, printre vârfurile stejarilor înalţi, se zăresc turnurile din şindrila ale bisericii de lemn din Mărăşti.

Ctitorie boierească, biserica ,,Adormirea Maicii Domnului” impresionează prin dimensiunile ei mari, înălţimea ei, cât şi prin prezenţa celor două turle. Se remarcă prin tipul treflat cu pronaosul dreptunghiular şi absida altarului decroşată. Particularitatea monumentului constă în formă rotundă a absidelor laterale şi a altarului. În 1921 a avut loc o renovare a bisericii, temelia din piatră de pârâu fiind cimentuită. La construcţia bisericii nu au fost folosite cuie metalice ci doar aplicată tehnica încheierii în ,,căţăi” şi cuie din inimă de stejar. Acoperişul bisericii este din şindrilă bătută în ,,coadă de rândunică”, de la nivelul căruia ţâşnesc două turle.
Intrarea în biserică se face printr-un pridvoraş plasat în partea de sud, al cărui înălţime nu ajunge până la streaşina acestuia; pridvoraşul a fost construit în anul 1921 când bisericii i s-au făcut reparaţii capitale.

Pe scândura îngălbenită de vreme, oamenii au consemnat tot felul de întâmplări din viaţa personală şi din viaţa satului. În pronaos stau de strajă frumoasele icoane cu rame minunat împodobite de sculptură şi stranele vechi de o vârstă cu biserica.
Ctitorul a înzestrat această biserică cu toate cele trebuincioase oficierii cultului religios. De o deosebită valoare artistică este catapeteasma care are un minunat decor sculptat în lemn de tei. Iconostasul de la această biserică are o valoare deosebită mai ales datorită abundenţei motivelor florale sculptate, precum şi a combinaţiilor acestora. Bogat împodobite sunt şi uşile împărăteşti şi cele diaconeşti cu ghirlande de flori şi frunze ce abundă pe marginile acestora. În altar atenţia se îndreaptă spre felul în care a fost împodobită sfânta masă de un preafrumos baldachin, sprijinit pe coloane filiforme, bogat împodobite.

În faţa uşii altarului se află ,,curpanul” din fier, făcut de fierari, având 12 popice pentru lumânări. În partea de sud a bisericii la câţiva zeci de metri se află o clopotniţă din lemn de stejar fiind de o dată cu biserica. Clopotniţa este construită din bârne de stejar muchiţe, încheiate la capete în ,,coada rândunicii”. Clopotniţa adăposteşte două clopote, unul mijlociu ca mărime ce poartă pe el anul în care a fost turnat (1814) şi un al doilea, mic, care datează din anul 1895. De aici, biserica se vede în deschizătura unei poieni, iar turnurile ce apar printre stejarii falnici ne sugerează imaginea unei ilustrate medievale .

Destul de izolat, satul Mărăşti se află la circa 50 de kilometri distanţă de oraşul reşedinţă de judeţ.

Sursa: Turist prin Judetul Bacau/facebook