Obiectiv, Bacăul! Mănăstirea de la Bogdana.

Mănăstirea de la Bogdana poartă hramul „Pogorârea Sfântului Duh și Sfânta Treime”, se află pe Valea Trotuşului pe locul unui vechi schit aşezat într-o zonă cu păduri seculare şi a fost ridicată în anul 1660 în vremea descălecătorului Bogdan care a venit pe aceste locuri din Cuhnea Maramureşului, peste Carpaţi, să întemeieze un schit pentru călugări în Tara Moldovei.

La începutul secolului al –XVII-lea sihăstria de la Bogdana a devenit foarte cunoscută în Tara Moldovei datorită marelui logofăt Solomon Bârladeanu care a transformat schitul existent la rang de mănăstire în anul 1660 şi la început a avut rol de cetate de apărare .

Prima atestare documentară a mănăstirii este din 17 iulie 1634 şi la scurt timp în 12 iunie 1664 un alt document atestă importanţa mănăstirii în regiune. Însă, începuturile mănăstirii Bogdana rămân și azi acoperite cu un val de taină pentru că odată cu trecerea timpului au dispărut vestigiile care ar fi dovedit vechimea acestei vetre monahale. Un alt izvor însemnat arată că în 1669, egumenul Teodosie de la mănăstirea Bogdana a fost ales în scaunul vlădicesc de la Rădăuţi, iar acest moment este important deoarece din câte grăiesc izvoarele istorice, construcţia bisericii mari începe după această alegere.

Mărturie stă locul lăsat în zidul Sfântului Altar pentru strana arhierească, tocmai în baza apartenenţei noului ierarh la acest sfânt lăcaş. În vara anului 1670 se săvârşea sfinţirea bisericii cu hramul Pogorârea Sfântului Duh de către mitropolitul Ghedeon însoţit de patriarhul Dositei al Ierusalimului.

Mănăstirea Bogdana a fost zidită din piatră şi cărămidă , cu ziduri de apărare și turn clopotniță, cu biserica în plan treflat, având ca model necropola lui Ștefan cel Mare de la Putna. Solomon Bârlădeanu împreună cu soția sa Ana au înzestrat mănăstirea cu moșii, obiecte de cult, cărți, odoare de argint. Lăcașul a înfruntat de-a lungul vremurilor numeroase intemperii, fiind jefuită de toate valorile.

De-a lungul timpului, Mănăstirea Bogdana a căzut pradă invaziei tătarilor iar cutremurul din anul 1739 a lăsat urme, însă lăcașul a avut parte și de acțiuni pozitive. În 1855, din iniţiativa arhimandritului Antonie Dumbravă, stareţul mănăstirii (1851-1863), se construieşte şcoala din satul Bogdana, pe terenul mănăstirii, oferindu-se posibilitatea copiilor săraci să înveţe carte.

După cel de-al doilea război mondial, mănăstirea a cunoscut o inițial intensă viață monahală, devenind cea mai mare mănăstire a județului Bacău, însă în anul 1959 așezământul a fost desființat, pentru a avea pe rând următoarele destinații: azil pentru bolnavi neuropsihic, tabără pentru copii, depozit de cărți vechi, complex muzeistic cu obiecte de artă veche bisericească.

Episcopia Romanului a început în anul 1979 refacerea vechii așezări monahale organizând totodată un depozit-muzeu care cuprinde un patrimoniu de carte veche şi artă medievală românească. Icoanele păstrate aici datează din sec.al- XVIII-lea şi al – XIX-lea.

În aceste condiţii, o mână de oameni curajoşi au pus umărul, în ascuns, la refacerea mănăstirii după cutremurul din anul 1977 . În plin sistem comunist ateu, părintele Isaia, cel care era angajat ca paznic al complexului şi câteva maici alungate şi ele de decret, lucrătoare la cooperativa din apropiere, au amenajat în unul dintre podurile fostei mănăstiri un mic paraclis. În secret, aici erau săvârşite toate slujbele bisericii. Cu timpul, la ele au început să participe şi oamenii din satele apropiate. Deşi autorităţile îi ameninţau, creştinii au început să vină în număr din ce în ce mai mare, încât părintelui îi era temă să nu se rupă tavanul podului în care se afla paraclisul.

Cum regimul comunist refuza să dea autorizație de funcționare Mănăstirii Bogdana, clericii au găsit o soluție inteligentă pentru a păstra viața monahală: au înființat o Colecţie de artă religioasă medievală, cuprinzând valorile patrimoniale din mănăstirile desfiinţate şi din bisericile de parohie ale judeţului Bacău.

Anii de după 1986 au adus cu ei mutarea micii obşti din pod, în biserică. În scurt timp, au fost refăcute chiliile, a fost repictată biserica mare şi au fost puse bazele unui muzeu ce până astăzi adăposteşte peste 700 de icoane vechi şi o impresionantă colecţie de carte şi manuscrise istorice.
Tot aici în interiorul lăcaşului de cult se găseşte doua mormite din piatra cu inscripţii în slavona în care este înmormântat un tânăr din familia Cantacuzinilor ,Ioan mort la 28 mai în anul 1693 iar în stânga se găseşte mormântul unui căpitan de oaste ,Matei Lepadatu care a fost găsit mort în pădure în anul 1684 .

În 1990 lăcașul și-a recăpătat statutul de mănăstire iar viața monahală și-a reluat cursul firesc, iar astăzi viețuiesc la Mănăstirea Bogdana peste 60 de maici .

Mănăstirea Bogdana este inclusă în lista monumenelor istorice din România din anul 2010 cu indicativul cod LMI BC-II-a-B-00794 .

Accesul la acest obiectiv turistic se face din Bacău spre Oneşti pe DN11/E574 – 50 km, stânga în Oneşti spre Adjud, pe DN11A – 9km, dreaptă spre Bogdana – 4 km.

Sursa: Turist prin Judetul Bacau/facebook