Ce s-a întâmplat în 10 august…

Evenimente

955: Bătălia de la Lechfeld; Otto cel Mare, suveran peste marile ducate germane (mai puțin Saxonia) îi înfrânge definitiv pe unguri, care de la această dată nu mai intreprind nici un atac în Germania.
1500: Ștefan cel Mare, domnul Moldovei (1457–1504), a dăruit Mănăstirii Putna, marea dveră a Răstignirii, broderie monumentală de o valoare deosebită. În colturile lucrării sunt portretele votive ale lui Ștefan și al Mariei Voichița
1534: A început înălțarea bisericii „Sf. Dumitru” din Suceava, ctitorie a domnitorului Petru Rareș.
1675: A fost înființat „Observatorul astronomic de la Greenwich”. În 1948, Observatorul a fost transferat în castelul Herstmonceux (Sussex). Vechea clădire a observatorului, construită de Wren, s–a păstrat până în prezent, și este înconjurată de un parc în centrul Londrei.
1792: Revoluția franceză: Poporul cucerește Palatul Tuileries. La prânz, castelul este luat cu asalt. Adunarea națională decide că regele este suspendat din funcțiile sale și că francezii vor alege o noua Convenție Națională a cărei misiune este să fondeze o națiune nouă – „a doua revoluție”
1809: Proclamarea independenței statului Ecuador. Sărbătoare națională.
1864: Guvernul român a contractat cu casa britanică „Stern Brothers” primul împrumut extern al României (916.000 de lire sterline, din care statul a primit 679.244 de lire, cu o dobândă de 7 la sută) garantat cu veniturile vămilor.

1875: Este pusă piatra fundamentală a castelului Peleș din Sinaia (10/22 august)
1913: Pacea de la București, care consfințește sfârșitul războiului și înfrângerea Bulgariei. Grecia i Serbia își împart Macedonia, iar România anexeaza Cadrilaterul
1919: În cadrul adunării de la Timișoara a șvabilor din Banat, aceștia își dau acordul pentru unirea proclamată la Alba Iulia.
1920: Marele Imperiu Otoman dispare. Prin semnarea Tratatului de la Sèvres pierde patru cincimi din teritoriul său.
1920: S-a semnat, la Sèvres, Tratatul de pace dintre Antanta și Imperiul otoman. Se recunoșteau inclusiv noile granițe ale României. Tratatul nu a intrat în vigoare
1945: Japonia cere pace și capituleză peste 4 zile, punând astfel capăt celui de–al doilea război mondial.
1951: S-a înregistrat cea mai ridicată temperatură din România: +44,5° C în județul Brăila la Ion Sion.
1974: Portugalia recunoaște independența Guineei–Bissau
1974: Este inaugurată Sala Polivalentă din București
1995: A fost semnat acordul parțial israeliano–palestinian privind extinderea autonomiei în Cisiordania (Taba; 10–11 august)

1997 – Preşedinţii S.U.A. şi Franţei, Bill Clinton şi Jacques Chirac, au devenit cetăţeni de onoare ai Capitalei printr-o hotărâre a Consiliului General al Municipiului Bucureşti.

Nașteri

1709: Johann Georg Gmelin, explorator german, În 1735, într-o călătorie în Siberia, a descoperit permafrostul, subsolul înghețat permanent. (d. 20 mai 1755)
1740: John Frere, arheolog englez; în 1790 a descoperit unelte de silex pe care le-a considerat făcute de oameni preistorici. (d. 12 iulie 1807)
1844: Ștefan Călinescu, preot și profesor român, autor de manuale didactice (d. 6 martie 1921)
1845: Abai Kunanbaev, scriitor cazac (d. 1904)
1864: Nicolae Filip, medic veterinar și agronom, conducător al primului institut zootehnic din România (d. 15 ianuarie 1922)
1865: Alexandr Konstantinovici Glazunov, compozitor, dirijor și pedagog rus (d.21 martie 1936)
1874: Herbert Clark Hoover, al 31-lea președinte al SUA:1929-1933 (d. 1964)

1878: Alfred Döblin, scriitor și medic german (d. 26 iunie 1957)
1884: Panait Istrati (Gherasim Istrate), scriitor român (d. 1953).
1902: Arne Wilhelm Kaurin Tiselius, chimist suedez, laureat al Premiului Nobel în 1948 (d. 29 octombrie 1971)
1913: Wolfgang Paul, fizician german, laureat al Premiului Nobel (d. 1993)
1912: Jorge Amado, scriitor brazilian (d. 2001)
1914: Witold Malcuzynski, pianist polonez (d. 17 iulie 1977).
1927: Barbu Cioculescu, poet, memorialist și publicist român
1929: Tamara Buciuceanu-Botez, actriță româncă de teatru și film
1937: Dan Laurențiu (Laurențiu Ciobanu), poet și eseist român
1942: Nicolae Prelipceanu, poet și jurnalist român
1960: Antonio Banderas, cântareț și actor spaniol
1962: Horia Gârbea, scriitor român

Decese

1759: Regele Ferdinand al VI-lea al Spaniei (n. 1713)
1802: Franz Aepinus, fizician și matematician german; cercetări în domeniul electricității și magnetismului (n. 1724)
1895: Ernst Felix Imman Hoppe-Seyler, biochimist german; în 1862 a preparat o formă cristalină de hemoglobină. În 1871 a descoperit invertaza, o enzimă care grăbește conversia zahărului în glucoză și fructoză (n. 1825)
1896: Otto Lilienthal, inginer german. În 1877 a conceput primul planor cu aripi arcuite ca ale păsărilor. În 1895 a realizat și a zburat împreună cu fratele său Gustav, cu primul planor care se poate ridica mai sus decât înălțimea de la care și-a luat avânt. A murit un an mai târziu ca urmare a prăbușirii planorului cu care zbura (n. 1848)
1915: Henry Moseley, fizician englez. În 1913 a dedus locurile ocupate de elementele chimice în tabelul periodic cu ajutorul spectrelor acestora. A formulat legea numărului de electroni: numărul de electroni al unui element chimic corespunde cu numărul său atomic. (n. 1887)
1963: Corneliu Micloși, inginer român, membru al Academiei Române (n. 1887)
1981: Vasile Brătulescu, pictor român (n. 1916)
1984: Virgil Mazilescu, poet și traducător român (n. 1942)
1993: Øystein Aarseth, chitarist norvegian (n. 1968)
2003: Constantin Galeriu, preot, profesor de teologie român (n. 1918)
2003: Jacques Deray, regizor francez (n. 1929)