Municipiul Bacău are an de an cu 3.600 de cetăţeni mai puţin!

La 1 ianuarie 2019, existau 740.000 de băcăuani cu domiciliul în cartea de identitate, în judeţ. La aceeaşi dată, 591.000 de băcăuani erau în registrele Institutului Naţional de Statistică, adică acei băcăuani care locuiesc în mod obişnuit în judeţul Bacău.

Ce rezultă de aici? Doar un calcul matematic simplu şi vă iese o “gaură” de doar 149.000 de cetăţeni. Unde-s ei? În străinătate. Acolo îşi trăiesc viaţa de zi cu zi, acolo muncesc şi acolo îşi duc copiii la şcoală. Nu-i aşa că ne vorbea Piţi şi tovarăşul Benea de “repopularea” municipiului respectiv judeţului? Clar că au dreptate, doar într-o mână pentru că în cealaltă ţin “ciolanul” de care nu se pot lăsa.

Cică în 2010 am “pierdut” vreo 16.000 de băcăuani, adică plecaţi spre alte ţări. În medie “pierdem” anual cam 11.000 de băcăuani din statistica sumbră şi asta, nu-i aşa, e din cauza guvernării eşuate şi a administraţii dezastruoase a judeţului, mai tot timpul pesedistă. Că dacă scotea noroaiele de la sate şi economia ar fi început să duduie, ăia poate nu erau atât de idioţi să meargă în alte economii deficitare. Zic.

Din municipiu, aici îi dau un claxon lui Piţi, “dispar” anual (în ultimii 3 ani) cam 3.600 persoane. Un fleac. Dacă mai pribegeşti prin Primărie, în maxim 3 ani vor ajunge să plece fix câţi te-au votat pe tine în 2016, adică vreo 19.000. Şi se duc toţi ăia care s-au săturat să accepte că au votat un tembeliot la cârma municipiului deşi au sperat în #schimb.

Pentru ca cifrele astea să nu mai fie cu minus, tembelii din administraţie ar trebui să se ocupe şi de economia municipiului/judeţului astfel încât să-şi “permită” cât mai mulţi să trăiască aici şi nu să viseze la normalitatea din Europa.

Aşadar? Ăştia 3.600 de băcăuani ce pleacă anual din oraş sunt clar forţa de muncă, una care provine preponderent din privat şi nu de la bugetarii ce mai primesc câte un mic pe la mitinguri, câte un tichet de vacanţă şi câte o minivacanţă de 8 zile. Aplaudacii vor sări iar cu gura mare şi se vor supăra. Mă bazez pe ăia care înţeleg ceea ce eu explic şi anume “pleşcarii” fără coloană vertebrală şi fără pic de implicare în viaţa socială. Cei fixaţi în scaunul ce le oferă sedentarismul dorit se vor simţi jigniţi. Şi e păcat de ceilalţi.

Şi se mai miră ăştia că nu le mai ajung banii pentru salariile bugetarilor? Păi e clar şi limpede! Se pleacă din privat, tot privatul nu mai găseşte forţă de muncă şi rămân ăştia să se aplaude între ei. Sau merg în privat să vadă cum e… Ce spuneţi?