Obiectiv, Bacaul! Biserica din lemn de la Scorteni

Biserica din lemn de la Scorteni a fost construita pe locul numit Merişor. Aici, vechii călugări au lăsat sub umbra merilor sălbatici urme ale trecerii lor prin această lume, ajutând sătenii să ridice un gingaş locaş de închinăciune.

Povestea bisericuţei de lemn începe in anul 1799, când obştea satului Scorţeni hotărăşte să o ridice, cu lemnul stejarilor de pe loc şi în vecinătatea vechiului Schit Poieni, aflat sub oblăduirea Mănăstirii Agapia. Urmele acestui schit se risipesc departe în timp, la 1453. Atunci, într-o poiană înţesată de meri sălbatici, feriţi de zgomotul şi de zădărnicia lumii, câţiva călugări au ridicat un locaş de lemn .
In anul 1799, obştea satului, ajutată de câţiva monahi, după cum reiese din pomelnicul ctitorilor păstrat în Altar, au ridicat actuala biserică de lemn „Este o ctitorie colectivă. Cei care au ridicat-o au fost meşteri populari autentici, iar asta se vede şi din felul în care au decorat locaşul. Toată lucrarea s-a făcut sub supravegherea monahilor, pentru că un om de rând n-ar fi putut să dea acea interpretare a scărilor inverse de pe boltă, sugerând coborârea Mântuitorului, ca să ne poată ridica pe noi .

Bisericuţa cu hramul „Soborul Sfinţilor Voievozi Mihail şi Gavriil“ Merişor – Scorţeni este construită din bârne cioplite din stejari „de pe loc“, încheiate la colţuri „în coadă de rândunică“ şi aşezate pe o temelie de piatră de râu. Acoperişul şi acum, ca şi în veacul al XVIII-lea, este de şindrilă. La exterior pot fi admirate câteva elemente particulare ale stilului arhitectural. Un brâu delicat, lucrat sub formă de funie răsucită, încinge, protector, bisericuţa. Sus, sub pălăria cochetă a acoperişului, stau consolele, ca nişte străjeri vigilenţi. Proporţiile miniaturale, pereţii scunzi, bârnele peste care timpul s-a aşezat la odihnă, totul face parte dintr-un duh anume, de care n-ai cum să nu te laşi pătruns.

Printre cele mai valoroase elemente arhitecturale ale locaşului se numără bolţile. Potrivit cercetătoarei Ioana Cristache Panait, „cele trei încăperi ale bisericii din Merişor-Scorţeni sunt acoperite cu bolţi în formă de trunchi de piramidă, cu feţele laterale retrase pe grinzi în trepte“. „Meşterii au fost foarte ingenioşi; treptele sunt cioplite invers faţă de cum sunt în general, sugerând că vine Dumnezeu spre noi, nu noi urcăm la el“ .
Catapeteasma este cea originală şi păstrează registre pictate de o excepţională valoare artistică. Multe dintre icoanele ce au aparţinut bisericuţei au fost rechiziţionate în perioada comunistă şi transferate la Mănăstirea Bogdana din judeţul Bacău. „Totuşi, avem încă aici icoane de la vechiul schit. Scaunul arhieresc îl are reprezentat pe Sfântul Cuvios Pahomie, pe o uşă diaconească apar tot picturi de monahi“ .

Cea dintâi lucrare de refacere a avut loc in anul 1845, pe cheltuiala obştii satului. Apoi, in anul 1894, a fost schimbată şindrila de pe acoperiş şi s-a adăugat pridvorul. În anul 1957, şindrila a fost din nou schimbată. A urmat perioada comunistă, în care aici nu s-au prea ţinut slujbe, fapt ce a dus la o degradare continuă a sa. Abia după reparaţiile din anul 1990 bisericuţa a început din nou a prinde viaţă. 
Biserica de lemn Merişor se află în localitatea Scorţeni din judeţul Bacău, la 30 de kilometri distanţă de oraşul reşedinţă de judeţ. Prin mijlocul aşezării trece drumul naţional ce leagă Bacăul de Moineşti. „Legenda spune că poiana aceea de meri era de o frumuseţe deosebită. De la aceşti meri şi-a tras şi locul acesta numele de Merisor. Pe urmă, s-a format şi satul, în jurul schitului. Aşezarea s-a numit Scorţeni, fiindcă oamenii de aici sunt scorţoşi, nu-s prea săritori .

În umbra bisericuţei de la Merişor a poposit adesea şi celebrul poet băcăuan George Bacovia. Îi plăceau aerul, priveliştea, totul îl inspira în scrierile sale. „O rudă foarte apropiată a sa era judecător la Scorţeni. De asemenea, era bun prieten cu un învăţător de aici. Aşa că venea foarte des, însoţit şi de pictorul Nicu Enea. Găsea liniştea, pacea de care avea nevoie. A şi compus una dintre poeziile sale în umbra bisericuţei de lemn .
Monumentul istoric de la Scorteni a fost imortalizat pe o panza de pictorul bacauan Nicu Enea, nascut in apropiere, la Valea Arinilor.

Sursa: Turist prin Judetul Bacau/facebook