Obiectiv, Bacaul!

Obiectiv, Bacaul! Muzeul feroviar Cantonul nr. 30 din Ghimes -Faget.

Ghimesul a fost, intr-o vreme, localitate de granita si facea parte din Imperiul Austro-Ungar chiar la marginea localitatii, spre Romania, se afla cel mai estic canton de cale ferata al companiei feroviare maghiare .
In Ghimes Faget, judetul Bacau, intre pod ,calea ferata si scarile de piatra ce urca catre ruinele Cetatii Rakoczi, se afla, intre peretii Cantonului 30, un muzeu feroviar cu totul deosebit .

Construit langa calea ferata si soseaua ce facea legatura intre Moldova si Transilvania, cantonul avea rolul de a supraveghea si proteja, fiind dotat cu aparate de semnalizare. Totodata servea si drept locuinta pentru cantonier si familia lui si era cel mai estic canton de cale ferata austro-ungar. Cantonul a fost vandut de catre SNCFR unui localnic, profesorul Deaky Andras, care l-a donat Consiliului Local. 
Cantonul a fost renovat recent iar langa canton este inca vizibila granita de o mie de ani a Ungariei Mari.

Trecerea romanilor in Austro-Ungaria si invers se facea prin punctele de granita situate de-a lungul lantului carpatic iar Ghimes Faget era unul dintre ele. La intrarea in Pasul Ghimes, inaintea podului, se afla o bariera. 
Gara din Ghimes, la randul ei, a avut un rol important in stabilirea legaturii dintre Moldova si Transilvania. 
Cladirea garii si-a mentinut rolul de punct vamal pana la formarea Romaniei Mari, in anul 1918. 
De cativa ani s-a instituit traditia ca, de Sfanta Sarbatoare a Rusaliilor, mii de pelerini unguri, dar si romani de etnie maghiara, sa vina in aceste locuri, spre a-si aminti de vechiul punct de granita al Imperiului Austro-Ungar cu Romania. Ei participa la slujba de la biserica Kontumac, viziteaza Cantonul 30, dar si ruinele aflate in dreapta acestuia, un vechi punct de observatie, cunoscut sub numele de Cetatea Rakoczi.

Actualmente cantonul găzduieşte colecţia domnului Agoston Bilibok, din Ghimeş, un adevărat tezaur de obiecte feroviare.
Printre acestea regăsim două documente de trecere a graniţei, unul din 11 ianuarie 1862, aparţinând unui secui care îşi căuta de lucru dincolo de Carpaţi, în Moldova, iar un altul atestând trecerea unui alt locuitor din Austro-Ungaria spre Moldova, din aceleaşi motive, în anul 1890. Acestea au o deosebită valoare istorică fiind printre puţinele documente care atestă trecerea locuitorilor celor două regiuni, Moldova şi Transilvania, dintr-o parte în alta. De asemenea, în colecţie regăsim şi copii ale unor fotografii de epocă ce ilustrează: executarea infrasctructurii pe locul staţiei Ghimeş (1895– 1897), o vedere panoramică dinspre Palanca (1895), executarea dislocării stâncii pe locul viitoarei staţii Livezi Ciuc, construirea viaductului Ladok, la Livezi Ciuc, în anul 1896, viitoarea staţie feroviară Ghimeş, construirea unui pod boltit şi a infrastructurii pe pârâul Gorbe, dar şi construirea unui zid de sprijin pe linia căii ferate Ghimeş, aproape de fosta graniţă. Alături de aceste imagini, întâlnim şi fotografii ce ilustrează viaductul Caracău în perioada 1897–2013, ce se află pe linia căii ferate Miercurea Ciuc – Ghimeş.

Acesta a fost construit de către Căile Ferate Regale Ungare. A fost şi este una dintre cele mai frumoase realizări tehnice ale perioadei. Datând din anul 1897, putem vedea şi imagini cu podul Trotuş, finalizat, în spate fiind fosta graniţă, precum şi cu lucrări de construcţie la viaductul Trotuş. La sfârşitul acestui secol, în 1899, s-a ridicat un monument istoric în memoria Reginei Elisabeta (Sisi), a Ungariei, lângă tunelul Livezi. Acestea ocupă un loc de frunte în colecţia domnului Bilibok şi se află pe partea dreaptă, cum intri în cantonul cu nr. 30, de la Ghimeş. Întâlnim şi imagini ce au imortalizat momente de la începutul secolului al- XX-lea.

Astfel, avem ocazia de a vizualiza o hartă a Imperiului Austro-Ungar cu întreaga reţea feroviară la 1903, ce ne arată şi linia de frontieră între Austro-Ungaria şi România în zona văii Ghimeşului; o vedere panoramică de la Lunca de Sus, cu viaductul Trotuş, care intersectează valea, fotografiat în anul 1910; o imagine cu vizita Împăratului Carol al -IV-lea de Habsburg pe linia ferată Ghimeş, în primăvara anului 1918. Ne este ilustrat şi personalul staţiei căii ferate Lunca de Sus la sfârşitul anilor 1920. O altă fotografie ne prezintă personalul depoului Ghimeş în anul 1943 şi locomotivele seria MAV 442–56 (germană).

Sursa: Turist prin Judetul Bacau/facebook