Obiectiv Bacaul! Biserica din lemn “Sfântul Nicolae” din Orbeni.

Biserica din lemn “ Sfântul Nicolae “ este unicul monument al comunei Orbeni din judetul Bacau.
Potrivit unor legende locale, Orbenii îşi au rădăcinile în vremea voievodului Ştefan cel Mare. „Legenda spune că au fost nişte lupte pe locurile acestea.

Domnitorul Stefan cel Mare, dupa ce a castigat o batalie cu turcii in care s-au evidentiat luptatorii Mandru, Cucu, Scurtu, Pana, Orbul, Dragu si Parvu, le-a dat acestora pamant spre stapanire atat cat puteau cuprinde o zi mergand calare din culmea Ciortolomului, spre Valea Siretului. Mandru, Scurtu, Cucu, Dragu si Parvu ar fi adormit la umbra unui copac si au putut cuprinde o suprafata mai mica de pamant. Pana si Orbul nu a adormit si au cuprins o suprafata mult mai mare. Legenda ar trebui mutata pe vremea matriarhatului cand, o femeie oarba, dar nu complet, sefa unei familii numeroase de la asezarea „Gura Racaciei” si „Capu Dacului”, si-a luat familia si a migrat pe valea unui parau cu valea adnca spre culmea Ciortolomulu.

Membrii familiei Oarbei au defrisat padurea formand locuri de case, siliste si pentru cresterea vitelor si agricultura. Urmasii acestei femei si-au luat numele acesteia iar locuitorii din satele invecinate ii numeau „orbenari”. Paraul care strabatea valea a primit numele „Paraul Orbenarilor ‘’.
Satele închegate apoi au luat numele proprietarilor moşiei: Orbeni, Scurta, Parava, Drăguşeni“.
Prima vatră a aşezării a fost spre pădure, acolo unde a fost ridicată iniţial şi bisericuţa, apoi s-a răsfirat către şoseaua ce duce spre Bacău. „Zona aceasta, unde a fost adusă biserica de lemn, era zona clăcaşilor“, subliniază cronicile din acele vremuri. Nu întâmplător, în istoricul bisericii stă consemnat „biserica Sf. Neculai din Luzi“, liuzii fiind acei săteni care plăteau, în trecut, bir boierului Negrii .

Biserica de lemn a fost adusă din padurea Balanele de către boierul Negrii ( Fântana Popii unde s-a presupus că a fost un schit grecesc in anul 1649) și așezată pe actualul amplasament în anul 1785. 
Schitul aflat în inima pădurii era frecvent prădat de răufăcători, iar în anul 1785 biserica este adusă în mijlocul Orbenilor, după cum atestă pisania aflată la intrarea în lăcașul de cult. Legenda mai aminteste de pariul făcut de cei doi boieri, cel care a pierdut, Costachi Negri ar fi desfăcut biserica de lemn și ar fi asezat-o pe actualul amplasament. Membrii familiei Negri au fost înmormântaţi în jurul bisericii
A fost construită în forma de coada rândunicii ( lemnele erau puse sub forma de coadă de rândunică ), este o biserică mică, dar totuși originală datorită turlei etajate înconjurată de gemuleţe mici din sticlă. La intrarea în biserică putem observa mulţi stâlpi decorativi care par că susţin acoperișul. 

Biserica este construită din lemn, în formă de cruce.
La exterior se remarcă unele elemente ale stilului arhitectural ce îi conferă unicitate în rândul bisericuţelor de lemn. Un brâu median, sub formă de frânghie răsucită, simbol al vieţii . Aceeaşi frânghie răsucită înconjură ferestrele mici, ocrotindu-le. Acoperişul, învelit cu draniţă, se sprijină pe console sculptate în „cap de cal“. Deasupra, semeţ, stă turnul cu streaşină dublă, rar întâlnit la bisericile de lemn.
Intrarea se face printr-un pridvor deschis, cu stâlpişori decoraţi din abundenţă cu denticuli şi incizii „în unghie“. Deasupra portalului de intrare stă pisania ce lămureşte asupra strămutării de la 1785: „Această sfântă biserică s-au prefăcut de nou de Ianuca capit(an) Vasile pe vreme la 1785“.
Pereţii sunt din barne din lemn lipite și văruite în interior și la exterior cu culoarea maro închis. Icoanele sunt pictate pe lemn, pe un fond auriu în nuanţe slabe de culori primare ( rosu , albastru , galben). Pe vremea aceea exista riscul ca icoanele să fie furate așă că au fost acoperite cu un strat de vopsea . 

La înlocuirea stâlpilor de la poartă s-au gasit oseminte care au fost reîngropate în curtea bisericii. Stratul de vopsea a fost înlăturat de pe preţioasele icoane lăsând la vedere stratul auriu în care erau îmbrăcate icoanele.
În patrimoniul vechii bisericuţe din Orbeni se mai păstrează un chivot din lemn din secolul al XIX-lea şi o serie de icoane. Cartea bisericească a fost dusă la Mănăstirea Bogdana, în perioada comunistă.
Lucrări ample de restaurare s-au realizat între anii 1973 şi 1977, sub coordonarea arhitectului Titu Elian, autor, alături de Ioana Cristache Panait, al unui studiu de specialitate despre bisericile de lemn din Moldova, publicat în 1972. De asemenea, după 1995 a fost schimbată draniţa de pe acoperiş. Ultimele lucrări s-au făcut în 2007, când a fost curăţată catapeteasma, iar peste bârne şi draniţă s-au aplicat ulei de in şi o soluţie ignifugă . Între anii 2004-2006 lăcașul de cult a fost supus unor ample lucrări de restaurare, pe 18 iunie 2006 având loc slujba de resfinţire a bisericii de lemn din Orbeni.
Localitatea se află la 40 de kilometri distanţă de oraşul reşedinţă de judeţ.

Sursa: Turist prin Judetul Bacau/facebook