Obiectiv, Bacăul! Cetatea dacică “Zargidava”.

  •  
  •  
  •  

Cetatea dacica ,,Zargidava‘’ apare pentru prima oara in scrierile astronomului si geografului grec Ptolemeu care pomenea de o cetate dacica pe malurile Siretului de astazi acum aproape 1900 de ani in urma .
Menționată de Ptolemeu în Geografia, care scrie despre trei așezări importante ale geto-dacilor de pe Siret: Zargedava, Tamasidava și Piroboridava. Zargedava a fost identificată arheologic de către prof. dr. Vasile Ursachi în 1962.
Cercetările s-au desfăşurat în perioada 1962-2002, însă nu au acoperit complet aria sitului, vaste zone din aşezarea civila, de la poalele acropolei, fiind încă necercetate .
Nu departe de acropolă, profesorul Ursachi a identificat 12 tumuli funerari, morminte ale liderilor locali, din care s-au cercetat doar trei.

Cetatea Zargidava este situată în satul Brad, comuna Negri, judetul Bacău, în partea de NV a satului, pe terasa stângă a Siretului
Se considera ca aceasta cetate dacica ,,Zargidava ‘’ din aceasta zona apare pentru prima oara in perioada neolitica .
Este prima așezare care atestă începuturile urbanizării la daci, fiind dotată cu piață centrală, un sanctuar, un palat al șefului militar și o construcție deosebită privind fortificația. În acest sit au fost descoperite peste 200.000 de piese arheologice.

Cercetătorii au ajuns la concluzia că fortificațiile dacice au fost realizate pe fundațiile unora mai vechi, ce datau din perioada neolitică, atunci când s-a amenajat primul șanț de apărare și primul val de pământ pentru protejarea așezării. Pe acropola cetății, arheologii au identificat o necropolă neolitică, dar și una medievală, ce conține aproximativ 1.000 de morminte. În așezarea deschisă, care se întinde la poalele acropolei și ocupă o suprafață de aproximativ 25.000 de metri pătrați, cercetătorii au identificat o serie de locuințe din perioada clasică dacică, sec I i.Hr. – sec. I d.Hr., dar și din perioada carpică (daci liberi), din sec. III d.Hr.
Cercetările s-au desfăşurat în perioada 1962-2002, însă nu au acoperit complet aria sitului, vaste zone din aşezarea civila, de la poalele acropolei, fiind încă necercetate. 
La Zargedava, în anul 1982, printre altele, a fost descoperit unul din cele mai mari tezaure de obiecte de podoabă din sud-estul Europei, însumînd aproape 500 de obiecte, între care si primele obiecte de aur din Cultura Cucuteni, element care a schimbat perceptia potrivit careia cucutenienii nu ar fi prelucrat acest metal pretios. Din tezaurul găsit într-un vas ceramic, mai fac parte brăţări din bronz şi coliere confecţionate din canini de cerb.
În anii 1990, terenul corespondent acropolei aşezării antice a fost atribuit unui sătean din Brad, deşi zona figura drept obiect de patrimoniu naţional şi universal de clasa A, fiind folosit drept păşune.
În toamna anului 2012, Octavian Bincu, un tânăr topograf din Bacau, efectuând în zonă măsurători pentru a întocmi fişa cadastrală a unui teren ce urma a fi vândut de către persoana ce deţinea şi acropola Zargedavei, a aflat de existenţa acestui sit extrem de important şi l-a contactat pe Valentin Roman, vice-preşedintele Asociatiei Geto-Dacii (condusa de Daniel Roxin şi Valentin Roman) informându-l cu privire la starea acestuia.
Acesta din urmă, împreună cu Adrian Grigoriu, arhitect şi om de afaceri din Bucureşti, o persoană dedicată şi implicată activ în procesul de redescoperire a identităţii naţionale, au înaintat proprietarului o ofertă privind cumpărarea acropolei Zargedavei, ofertă acceptată de proprietar.

O data cu preluarea de către Asociaţia Geto-Dacii a suprafeţei de 12.900 de metri pătraţi ce corespunde în totalitate acropolei oraşului antic, situl arheologic va fi redeschis spre cercetare, însemnand decopertarea vestigiilor imobile identificate de prof. dr. Vasile Ursachi în cursul campaniilor de cercetare anteiroare şi protejarea lor in situ, precum şi demararea campaniei de cercetare a zonelor încă neexplorate arheologic.

De asemenea, proiectul Asociaţiei prevede protejarea sitului, prin montarea unui gard şi a unui post permanent de pază, dar şi semnalizarea acestuia prin panouri informative ce vor fi instalate atât în aria sitului, cât şi pe drumul dintre Bacău şi comuna Negri, facilitând, astfel, accesul turiştilor la sit.
Pe termen mediu şi lung, cercetările vor fi extinse şi în aşezarea civilă deschisă, în urma unui parteneriat încheiat cu Muzeul Judeţean Bacău, Primăria Negri şi Consiliul Local Negri, întreg situl urmând a fi inclus intr-o arie protejată ce va deveni un muzeu în aer liber, prin reconstrucţia sistemului defensiv din perioada dacică, a sanctuarului, a unor locuinţe şi ateliere meşteşugăreşti, un loc în care vizitatorii vor putea admira şi înţelege mai bine urmele trecutului, exact pe locul unde ele au fost găsite, precum şi modul de viaţă al strămoşilor noştri neolitici şi geto-daci.
O parte din obiectele descoperite la Cetatea dacica ,,Zargidava” pot fi vazute la Complexul Muzeul ,,Iulian Antonescu’’ din Bacau .
Accesul la acest obiectiv turistic se face din Bacău spre orasul Vaslui pe DN 2F ,pana in comuna Traian ,apoi ne abatem spre stanga pe drumul 207 D pana in satul Brad din comuna Negri la 26 de km de orasul Bacau . Odată ajunşi la ieşirea din satul Brad spre următoarea localitate, Drăgeşti, privirea ne va fi atrasă de un deal aflat pe partea stângă în sensul de mers .

Sursa: Turist prin Judetul Bacau/facebook

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *